| 1.
|
LOCU'I, locuiesc, vb. IV. 1. Intranz. A-si avea domiciliul undeva, a fi stabilit cu locuinţa undeva; a sta, a sedea undeva, a domicilia. 2.Tranz. (Înv.) A aseza pe cineva într-un loc; a stabili, a coloniza. - Din magh. lakni (după loc). Sursă
: DEX'98
( 45103)
- LauraGellner |
| |
| 2.
|
LOCU'I vb. v. coloniza, dăinui, dura, exista, fi, menţine, păstra, perpetua, persista, rămâne, trăi, ţine, vieţui.Sursă
: Sinonime
( 191648)
- siveco |
| |
| 3.
|
LOCU'I vb. 1. a domicilia, a fi, a sta, a sedea, (pop.) a hălădui, a sălăslui, (înv. si reg.) a băciui, (reg.) a sălăsi, (înv.) a sălăsui. (Mama a ~ o vreme la Bacău.) 2. v. popula. Sursă
: Sinonime
( 191647)
- siveco |
| |
| 4.
|
locu'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. locui'esc, imperf. 3 sg. locui'a; conj. prez. 3 sg. si pl. locui'ască
Sursă
: DOR
(258549)
- siveco |
| |
| 5.
|
A LOCU//'I ~i'esc 1. intranz. A fi asezat cu traiul (undeva); a trăi. 2. tranz. înv.A instala cu traiul (într-un loc nou). /<ung. lakni
Sursă
: NODEX
(341828)
- siveco |
| |
|
|